Stand trista se uita la marea din fata ei agitata si neagra.Sentimentele ei sunt amestecate...ura,dragoste,furie,melancolie,curiozitate,tristete,dar nu fericire.Fericirea nu o simte nici daca se straduieste din rasputeri.Ochii ei se misca odata cu valurile marii si in soapta in frig iese abur cand sopteste cu glas bland numele lui.Il sopteste odata,de doua ori si in continu pana cand isi da seama ca s-a terminat.Nimic din ce a fost nu v-a mai fii.Ea stie ca v-a urma altul si altul,dar mai stie ca nu-l va uita pe el niciodata.Nimeni niciodata nu si-a uitat prima dragoste,la fel si ea il v-a purta cu ea in amintiri mereu.Acum lacrimi curg pe obrazul palid.ochii albastrii varsa lacrimi pentru cineva care fara inima i-a intors spatele si a lasat-o plangand ducanduse la alta.
Peste anii cand deja avusese si pe altii tot si-l amintea cum erau fericiti,cum radeau,cum se iubeau,cum se imbratisau,cum se sarutatu si toate astea sunt acum amintiri amare care dor atat de tare icat ochii i se umezesc si o tornada de sentimente in suflet ii porneste,iar pe fata ei curg lacrimi de dor si de durere.Incet ii se face somn gandindu-se ca v-a visa cum a fost cu el odata cu toate astea inima ei sta sa crape,dar incet adoarme.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu